exist loudly.
Va ofer, aici pe tava, insecuritatile si nesigurantele mele. De la fata mea nemachiata, spre bratele mele umflate de la insulina pana la picioarele mele paroase. Desi aici sunt nesigurantele mele sau ale societatii?
I offer you, right here, my insecurities. Starting from my face without make-up, going to my swollen arms from insulin all the way to my hairy legs. But are these my insecurities or society’s?
Festivalul Hanami.
Am avut placerea sa fotografiez acest eveniment sambata, 16 aprilie, in parcul Herastrau. M-am bucurat si eu si Paul sa il sustinem pe Cristi, care canta la taiko, tobele japoneze, cu o mare pasiune si placere. Dupa cantarea sa, gradina japoneza s-a transformat intr-un loc magic, plin de cultura si voie buna. In fiecare colt al gradinii erau diferite stand-uri dedicate culturii japoneze, precum: Stand-ul cu ceremonia ceaiului, stand-ul cu origami – unde invatai sa faci diferite lucruri din hartie colorata, stand-ul cu caligrafie – unde ti se scria numele in japoneza, stand-ul taiko – unde Cristi invita oamenii sa cante la tobe japoneze, sub indrumarea sa si a colegului lui, ba chiar era si stand-ul cu sake – unde oamenii au baur shot-uri de vin de orez (acest stand s-a inchis primul deoarece numeroasele sticle s-au terminat rapid). De asemenea, mai era si stand-ul unde puteai sa imbraci kimono-uri si yukata – haine traditionale japoneze absolut minunate.
In cadrul acestui eveniment, am avut ocazia sa ma prezint ambasadorului japonez: E.S. Hiroshi Ueda si sa ne amuzam cum de in Romania nu se gaseste onigiri (un fel de mancare foarte apreciat in Japonia), insa, Paul si cu mine, adoram sa il pregatim acasa, asa ca nu m-am putut abtine si i-am oferit si dumnealui onigiri facut in casa.
Acest eveniment mi-a adus multa bucurie, iar faptul ca am participat alaturi de prieteni m-a bucurat si mai mult!
Pride-ul de anul acesta a fost un eveniment controversat in Romania (ca in fiecare an). Ne-am zbatut si am protestat ca acest eveniment sa se desfasoare, deoarece isi merita locul in calendarele noastre. Homofobia in Romania (si nu numai) este inca in picioare, iar Pride-ul este momentul in care comunitatea LGBTQ+ se face vazuta si isi cere drepturile cuvenite, acelea fiind drepturile omului, nimic special.
Pe Radu Mateuca il cunosc de pe timpul cand amandoi eram la liceu, bineinteles el fiind in clasele mai mari. Nu imi aduc aminte momentul cand am facut cunostinta, dar stiu ca acest lucru s-a intamplat prin intermediul fratelui meu Catalin. Desi eram doar sora mai mica a unui prieten din grupul lor, simt ca i-am urmarit pe fiecare crescand intr-un fel, iar pe Radu Mateuca l-am urmarit pana la momentul actual, cand a devenit cea mai publica persoana pe care o cunosc.
Elena Merisanu este o persoană pozitivă, pasionată încă din adolescență de nutriție și mișcare. Este fericită ca a reușit să transforme un hobby în carieră și își dorește ca prin mișcare să îi ajute și pe alții să obțină o condiție buna, fizică și psihică. Fiind la bază profesor de limbi straine, îi place să lucreze cu oamenii și să îi motiveze să își depășească limitele.
Cristian Diaconu s-a nascut pe 16 ianuarie in Targoviste judetul Dambovita. A absolvit Colegiul National Nicolae Titulesc pe profilul de filologie intensiv engleza, apoi a urmat un an de liceu studiat in Texas, Statele Unite datorita bursei FLEX. A absolvit programul de licenta „Afaceri Internaționale” al Universitatii Romano-Americane, cu mentiunea ca un semestru l-a studiat din nou in strainatate, de data aceasta in Japonia, orasul Fukui. In prezent face masterul la Universitatea Romano-Americane pe specializarea „Administrarea Afacerilor în Turism”.
Al doilea interviu este cu o prietena foarte draga mie, Maria. Este mai nebuna in felul ei si ador asta la ea. Sper sa va placa sa o descoperiti asa cum mi-a placut si mie sa aflu despre ea cand am cunoscut-o.
Dana Muresanu. Ea este prima la care m-am gandit cand mi-a venit ideea acestui proiect. Dana este nascuta pe 6 septembrie in 1971, la Bucuresti. A absolvit Liceul Zoia Kosmodemianskaia – profil filologie-istorie (actuala Scoala Centrala) si Facultatea de Drept (Universitatea Ecologica Bucuresti). Primul ei job a fost de stenodactilograf si a continuat ca secretara la Revista Filatelia. A continuat ca asistent manager la Editura Postei- Edipost. A urmat postul de jurist la firma Asiban, iar cand aceasta a fost cumparata de Groupama a continuat ca jurist in Departamentul Administrativ. Saturandu-se de multinationale, si-a deschis propriul magazin online pentru cativa ani. In prezent Dana locuieste in Anglia impreuna cu familia sa.
M-am intrebat mereu de ce interviurile trebuie sa fie cu persoane celebre si importante. De ce persoanele celebre automat sunt mai importante decat persoanele de rand? Consider ca toti suntem importanti si meritam atentie.
these photographs represent some of the adventures we’ve been going through this summer. hope you enjoy them ♥
aceste fotografii reprezinta doar o parte din aventurile noastre din aceasta vara. sper sa va placa ♥